Svarga Loka, tărâmul zeilor

 

Un tărâm celest elevat,
condus de Marele Zeu Indra



Există multe imagini antropomorfice ale zeilor şi zeiţelor din feluritele tradiţii spirituale ale omenirii; putem afla multe fapte şi povestiri despre manifestarea lor atât în planurile celeste, cât şi pe Pământ (în planul fizic); cu toate acestea, puţine fiinţe umane sunt iniţiate în tainele tărâmului (loka) în care zeităţile universului trăiesc. Unele vagi referinţe despre această lume celestă ne parvin de la vechii greci şi romani, care vorbesc despre muntele Olimp, însă tradiţia hindusă vedică este cea care oferă o perspectivă mult mai largă şi chiar detaliată asupra „tărâmului zeilor” sau „paradisului celest”. Pe de altă parte, ezoterismul iniţiatic oriental şi chiar unele organizaţii esoterice occidentale au scos de asemenea în evidenţă aspecte oculte despre această realitate subtilă, numită şi „lumea zeilor” sau Svarga Loka.

Pentru o fiinţă umană care este iniţiată în aspectele ezoterice şi care nutreşte aspiraţia de a evolua rapid, înţelegerea naturii şi modului de manifestare a lumii zeilor este foarte importantă, deoarece aceasta este o etapă esenţială pe drumul către eliberarea finală (moksha). Rezonanţa cu acest tărâm celest foarte elevat oferă, pe de o parte, certitudinea purităţii noastre interioare (atât trupeşti, cât şi psiho-mentale), care cel mai adesea se traduce prin predominanța lui sattva guna (calitatea luminoasă şi pură) în microcosmosul fiinţei noastre; iar pe de altă parte, ea reprezintă de asemenea un test spiritual important, care implică discernământul nostru, aspect asupra căruia vom reveni mai târziu.

Accesul în acest tărâm celest se face totdeauna cu acordul Marelui Zeu Indra, care este Stăpânul celest al lumii zeilor. Rezonanţa cu tărâmul zeilor implică, într-un anumit fel, „a fi pentru un timp asemenea unui zeu”, a înţelege natura foarte elevată a zeităților cerești și, în unele cazuri, ea poate de asemenea să ducă chiar la dobândirea unor favoruri din partea zeilor sau zeiţelor cu care noi rezonăm în mod special.

Prin urmare, reşedinţa celestă a lui Indra este tărâmul fiinţelor divine zeieşti (Svarga), paradisul celest, despre care în tradiţia spiritualităţii hinduse se spune că înconjoară cel mai înalt pisc al muntelui sacru (Meru). Acest tărâm celest paradisiac se poate deplasa oriunde, la comanda stăpânului său suveran, care este Marele Zeu Indra (zeul fulgerului şi al tunetului). Alături de el, in Svarga Loka se află de asemenea alţi zei importanţi, care sunt menţionaţi în Vede: Varuna (zeul Apelor şi Oceanelor), Agni (zeul Focului), Kubera (zeul bogăţiilor şi al comorilor), Yama sau Dharma (zeul dreptăţii şi al morţii), Surya (zeul Soarelui), Chandra (zeul Lunii) şi Kama (zeul dorinţei şi al iubirii amoroase). Chiar dacă trinitatea hindusă a zeilor (Brahma, Vishnu, Shiva) este superioară acestui plan, toate celelalte milioane de zei care există, se manifestă în acest plan (Svarga), adeseori numit şi „paradisul zeilor”.

Fiinţele divine zeieşti care trăiesc în această zonă a Macrocosmosului sunt mai mereu cuprinse de o trăire interioară beatifică, ce le face să fie lipsite de grijile şi limitările fiinţelor din planurile inferioare ale Creaţiei. Svarga reprezintă tărâmul celest al măreţiei şi splendorii divine, unde fiinţele zeieşti trăiesc eoni de timp, contribuind la evoluţia întregii Creaţii.

Indra şi frumoasa lui contraparte feminină, zeiţa Indrani, domnesc peste acest paradis. În palatul lui Indra nu este îngăduită nicio supărare, suferinţă sau frică. Apsara-ele (zeiţe ale dansului şi artei seducţiei) şi Gandharva-şii (muzicienii celeşti) dansează şi îi distrează pe cei care au acces la sublimul palat al lui Indra. În acest paradis se desfăşoară uneori şi jocuri sau concursuri sportive.

Pentru fiinţele umane care au atins un înalt grad de realizare spirituală, după moartea trupului şi datorită meritelor cumulate, ele sunt atrase prin rezonanţă în acest plan celest (Svarga) al plăcerilor rafinate, exuberanţei, sensibilităţii, fericirii şi iubirii care cuprinde toate fiinţele divine ce trăiesc în acel loc paradisiac.

 
 

Pentru fiinţele umane care au atins un înalt grad de realizare spirituală, după moartea trupului şi datorită meritelor cumulate, ele sunt atrase prin rezonanţă în acest plan celest (Svarga) al plăcerilor rafinate, exuberanţei, sensibilităţii, fericirii şi iubirii care cuprinde toate fiinţele divine ce trăiesc în acel loc paradisiac.

Din punct de vedere teologic, conceptul de Svarga (în terminologia creştină el ar putea fi asimilat ideii de Rai sau Paradis, în ipostazele sale cele mai înalte) este acela al unei zone subtile din Macrocosmos în care spiritele se bucură de fructele acţiunilor lor bune realizate în decursul încarnărilor în planul fizic. Perioada de timp pe care ele o petrec aici este limitată atât de natura acţiunilor lor virtuoase, cât şi de numărul acestora.

Odată ajuns în Svarga Loka, sufletul află că ţelul ultim urmărit în acel loc este eliberarea spirituală supremă (moksha), a cărei realizare este mult uşurată de condiţiile excepţionale care deja există acolo. Cu toate acestea, Svarga Loka reprezintă în egală măsură şi o etapă dificilă în calea aspirantului la spiritualitate, tocmai datorită atracţiilor extraordinare la care sufletul său este îmbiat. Existenţa în acest tărâm subtil al Creaţiei este atât de rafinată şi beatifică în esenţa ei, iar posibilităţile de manifestare a feluritelor puteri şi influenţe sunt atât de atrăgătoare, încât sufletul este tentat să trăiască acea formă de realitate pentru totdeauna, sau cel puţin o perioadă foarte lungă de timp, gândind că aceea este realizarea spirituală plenară.

Prin urmare, la fel ca în cazul celorlalte tărâmuri ale Manifestării, în cazul lui Svarga Loka este necesar de asemenea un discernământ spiritual desăvârşit, care să ne permită să avem voinţa necesară pentru a depăşi acest plan intermediar al existenţei pe drumul către eliberarea spirituală supremă.

Svarga Loka sau zona foarte elevată din planul astral superior este cunoscută ca fiind aşa-numitul „tărâm al zeilor”, al fiinţelor divine zeieşti, despre care se crede că sunt copiii înţeleptului Kashyapa şi ai soţiei lui, Aditi, însă aici au de asemenea acces şi unele suflete şi fiinţele celeste, ca urmare a meritelor obţinute în vieţile lor din planul fizic, ori din alte planuri ale Creaţiei.