Chemaţi de Dumnezeu

Întreaga mea fiinţă era focalizată pe momentul selecţiei extraordinare a celor chemaţi de Dumnezeu, care avea să urmeze după spirala de hiatus.

Am întâmpinat ziua cea mare cu mare emoţie, căci pentru mine această ocazie reprezenta, într-un fel, întâlnirea cu Dumnezeu, Iubitul Suprem al inimii mele. Spirala de hiatus a fost pentru mine cea mai minunată spirală de până atunci. Întreaga atmosferă din acea zi de sărbătoare spirituală era încărcată de bucurie, de sublim, de aspiraţie, de credinţă, de năzuinţa de a fi printre cei chemaţi de Dumnezeu, care se simţea în sufletele participanţilor... Parcă ne aflam cu toţii într-o dimensiune divină, plină de seninătate, de libertate, de entuziasm, de lumină, de aspiraţie către ceva mai bun, mai frumos, mai divin... Această spirală de hiatus mi-a adus viziunea unei stări de înălţare către Dumnezeu a tuturor participanţilor, de unitate spirituală nemaiîntâlnită în dorinţa de a face bine, de a ajuta la vindecarea acestei planete, de a-L sluji pe Dumnezeu, printr-o asumare conştientă a responsabilităţii spirituale de către fiecare dintre noi, mai mult decât oricând până atunci.

Am simţit cum susţinerea subtilă a Ghidului nostru spiritual făcea posibilă toată această manifestare plenară exraordinară de energii divine sublime, care ne înălţa fiinţa şi ne ajuta să aspirăm către Dumnezeu, să lăsăm în urmă toate egoismele personale, ataşamentele, ignoranţa, lipsa de iubire şi de fraternitate, închistarea, meschinăriile, pentru a accede la un plan mai înalt, la o lume divină, plină de lumină, de credinţă şi de speranţă divină binefăcătoare. Era ca o năzuinţă a tuturor, în care sufletele noastre se uneau în dorinţa comună de a fi adevăraţi copii ai lui Dumnezeu. Era ca şi cum Dumnezeu Însuşi ne ţinea în palma Sa, ajutându-ne să ne luăm elanul de a ne înălţa către El.

După acea manifestare excepţională a lui Dumnezeu pentru noi sunt alt om. Percepţia mea asupra Lui şi asupra vieţii s-a transformat considerabil. Sunt mai conştientă de responsabilitatea pe care o avem fiecare de a fi, înainte de toate, noi înşine transformarea pe care dorim să o vedem în lume.

Fie ca prin graţia şi cu ajutorul divin al lui Dumnezeu şi al Ghidului nostru spiritual să ne asumăm pe deplin, toţi aceia care ne dorim o lume mai bună, mai frumoasă, mai dreaptă şi mai plină de iubire faţă de Dumnezeu, misiunea divină de a ne înălţa clipă de clipă către EL şi de a realiza astfel mereu numai Voia Sa Divină în toate intenţiile, gândurile, sentimentele şi acţiunile noastre. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

R.B. anul 14, Bucureşti